Twkinkle,Twkinkle, Little Star

Astazi din nou am invatzat la romana (wow, some would say). Ma rog am tot invatzat zilele astea, insa azi voi aborda Luceafarul, poate putin floare albastra. Personal, cred ca sunt 2 poezii foarte mishto, de fapt operele bagate in programa sunt in general foarte mishto (observ ca pe masura ce le invatz si descoper seminficatii and stuff devin chiar interesante). Puteti considera ca posturile literare sunt de fapt un blog-inside-blog pentru ca mi-e lene sa`mi creez (am scris bine?) un blog nou doar pentru asta.

Oricum Luceafarul e o poezie, din ce intelege creierul meu compusa din patru parti. Prima parte debuteaza si se termina cu o interferenta si pendulare continua intre cele 2 planuri, terestru si cosmic. Incipiul poemului sta sub semnul basmului, aratand ca asa zisa actiune se petrece intr-un timp mitic, in "illo tempore" : "A fost odata ca`n povesti/A fost ca niciodata". Fata, personajul comun, personajul terestru, aflam din urmatoarele 2 versuri ca este o fiinta duala, ce altereneaza intre uman si absolut, si deci, ca orice fiinta umana, telurica tinde spre absolut, insa nu este neaparat capabila sa il atinga chiar daca absolutul se asterne in fata ei. Decorul tipic eminescian este brodat cu teme si motive romantice - motivul visului, motivul castelului, motivul oglinzii etc. Actiunea practic are loc in vis, intalnirea celor doi. Dragostea fetei este oarecum la prima vedere, nu necesita un indelung proces de cristalizare "Il vede azi/il vede mani/Astfel dorinta`i gata", insa Luceafarul are nevoie de o perioada de sedimentare a sentimentelor acestea dezvoltandu-se mai greu in cazul lui "Iar el privind de saptamani, ii cade draga fata". Ritul dragostei urmeaza si aici un pattern in care ea il cheama "Cobori in jos luceafar bland, alunecand pe`o raza, patrunde`n casa si in gand si viata`mi lumineaza". La chemarea ei, Hyperion se smulge din sfera lui inalta, intrupandu-se sub forma angelic-neptuniana (din cer si mare) si apoi sub forma demonic-uraniana (sin soare si din noapte). Poretretul luceafarului in cele 2 ipostaze este construit dupa canoane romantice, trasatura lui dominanta fiind lucirea ochilor care denota o traiere puternica interioara. Fata percepe privirea sa fie ca glacialitate (ochiul tau ma`ngheata) fie ca foc interior daimonic (privirea ta ma arde). Catalina nu este capabila de sacrificiu, de eternizarea iubirii in plan cosmic asa cum doreste Luceafarul, insa el, omul de geniu, pleaca la demiurg spre a-si sacrifica condita de "stea" pentru o ora de iubire.

Planul al doilea este strict terestru si prezinta iubirea dintre Catalin si Catalina. Catalin este descris printr-o schimbare a registrului stilistic, de la cult la popular, el inscriindu`se in mediocritatea populara. Asemanarea numelor nu este intamplatoare intrucat sugereaza asemanarea si apropierea dintre exponentii lumii terestre. Partea a doua exprima ludicul iubirii pamantene. Catalina penduleaza inca intre luceafar si teluricul catalin. El o intitiasa pe catalina in arta iubirii, arantandu`i riturile "pamantene".

Probabil, partea a treia este cea mai plina de sens purtand adanci intelesuri filozofice. Curpinde calatorila lui Hyprerion la Demiurg, Ruga acestuia de a fi transormat in muritor, cat si conversatia. Calatoria pe care Luceafarul o parcurge este una invers-temporala. "Si din a chaosului vai/jur imprejur de sine/vedea ca`n ziua cea dintai/cum izvorau lumine". Hyperion ajunge la incipitul creatiei "Caci unde`ajunge nu`i hotar/Nici ochi spre a cunoaste/si vremea incearca in zadar/din goluri a se naste". In rugaciunea sa, Hyperion invoca setea de repaos "Si din repaos m-am nascut/mi-e sete de repaos". Insa Demiurgul singur care`i cunoaste adevarata identitate (Hyperion-cel ce merge pe deasupra), de aici rezulta subordonarea lui, ii releva motivul pentru care acesta nu poate deveni muritor. Fiind creat odata cu ordinea primordiala a lumii, preschimbarea naturii sale intr-una de muritor ar schimba lumea, intrucat el ocupa un loc clar in ordinea lumii. Prin urmare el nu poate deveni muritor.

Ultima ipostaza, din nou cele 2 planuri se imbina. Luceafarul ii descopera pe cei doi indragostiti intr-un cadru tipic eminescian. Catalin, prezentat in partea a 2a ca "copil din flori" (sau ceva d genu asta) a crescut acum fiind reprezentat nu ca un om comun, teluric, ci ca un om care cunoaste iubirea paradiziaca. Urmeaza ce-a de-a treia invocare a luceafarului "Patrunde-n codru si in gand/Norocu`mi lumineaza". Raspunsul luceafarului, blunt de alfel: "ce`ti pasa tie chip de lut/dak`oi fi eu sau altul?". "traind in cercul vostru stramt, norocul va petrece, iar eu in lumea mea ma simt nemurior si rece.

Floare albastra, cealalta poezie de eminescu pentru bac...e mai simpluta. Dak in Luceafarul, tema era a geniului in raport cu societatea, cunoasterea si iubirea, tema predominanta in floare albastra este iubirea, fiind inserata si conditia omului de geniu. Poezia, si asta romantica, compusa, ca sa vezi tot din patru parti, este un joc al eului liric, acesta transpunandu`se personajelor. Dar sitit ce m-am plictisit in pana mea..ce atat romana? O stiu si p`asta da mi-e lene sa scriu na! Hai k m-am enervat! huuuua! Ce d-zeu atata romana serios? Are vreun scop sa stiu atata materie din asta pentru bac? Mai bine ma impushk! Mai am o carca de invatzat.Dar azi voi merge in conac...si sa mi cumpar niste haine. Apoi ies in parc...si la noapte o sa ma uit la heroes, asha cum am facut ieri toata ziua de am vazut vreo 8 episoade.Ei si ce dak am bacu? Aveti vreo problema? Hai v-am poopat :*.

Semnat, X

PS:Jet mah!

Where is the love?

Intotdeauna, se pare, unii s-au intrebat unde e dragostea asta din fime. Eu personal m-am intrebat ce trebuie sa faca un om sa te atraga? Care sunt coordonatele lui/ei spatiale, temporale si caracteriologice pentru a-l/o face appealing? Si care ar trebui sa fie coordonatele tale pentru a fi appealing pentru o varietate cat mai mare de oameni?

O sa incep, prin ceea ce`mi spunea cineva (care pentru postul asta a ales sa isi spuna Maria Magdalena, deci ii voi respecta dorinta), si anume ca persoana asta este mult prea available. Parerea mea, e ca a fi available in mod clar cresc sansele tale sa fii mai appealing pentru o varietate mai mare de oameni. Raspunsul meu la chestia asta, si al Mariei Magdalena a fost in final o intrebare: Cu ce te ajuta sa fii appealing pentru o tona de oameni daca tu in tona asta de oameni nu gasesti un om, o fata, un baiat cu care sa poti trai o poveste de dragoste ca in filme? Am inteles oarecum, ca si eu, si Maria Magdalena am trait franturi de poveste insa niciodata povestea intreaga, pentru ca asha cum spunea Ms Smith, "A happy ending is a story that hasn`t finished yet." Poate din cauza asta, ea, Maria nu a trait niciodata un final fericit, pentru ca finalul intotdeauna, in viata noastra are o dinamica si deci, o continuare.

Imi spune, ca ea se simte curva, lucru cu care eu nu-s de acord; e doar o fata careia ii place sexul; bun, nimic rau in asta, din punctul meu de vedere. Insa ea, sau eu, sau societatea in general face o legatura intre "curve" si povesti de dragoste nereushite.[o paranteza, parafrazez pe octavia, fetele intotdeauna sunt etichetate ca curve daca le place sexul, insa baietii sunt "cool" daca cuceresc multe fete. In final e uimitor cum fetele mai reusesc sa mearga pe tocuri purtand o asha mare cantitate de etichete pe umerii lor]. Imi spune, ca prostituata niciodata nu are poveste de dragoste reushita (am cateva contra-exemple - Pretty woman, si prostituata de mai jos, din blog numita ..hmm.. Maria, etc). Ca ea traieste cu impresia ca traieste drama curvei care nu poate fi iubita. Si tot discutand noi, nu am ajuns la o mare concluzie, decat ca o persoana foarte complexa (concluzia mea) poate fi mai iubita decat una flat si static, desi e greu uneori in complexitatea proprie sa fii perceput altfel decat dominat de o anumita caracteristica.

Deja am inceput sa ma pierd in cuvinte multe, nici eu nu sunt sigur ca mai inteleg. In final, ce ii face pe oameni sa te iubeasca? Unii oameni au nevoie de timp sa se indragosteasca de tine, deci uneori timpul e unealta ce trebuie folosita si frustrarea de a nu fi iubit de la inceput nu ar trebui sa isi aiba temeiul in nimic, ar trebui sa nu existe.

Uite acum, imi aduc aminte de tipa asta, care mi-a cerut id`ul pe hi5 zilele trecute. Nu pot spune ca nu arata bine, pentru ca arata more than better, clar above average. Pozele interesante, parea o persoana interesanta (Vedeti? O aura de mister). In fine, am inceput sa vorbim, insa cumva mi-am dat seama ca fata asta nu are mari trasaturi de caracter, ci (conjunctie folosita eronat) este foarte plina de sine (si eu sunt, poate peste masura - asta mi-a dat o lectie si imi arata ca oamenii overconfident, sau cel putin persoana asta, nu par sa fie covered de cine stie ce mister). Pe mine personal, misterul ma atrage, arata o oarecare polivalenta. Ai o latura care se vede, insa arati ca ai si una nevazuta, iar omul, curios din fire, va vrea sa o cunoasca, thus more appeal to the mysterious person. In final am aflat, ca gustul bun pe care parea ca il are (il are, nu pare) si her good looks, nu avea mare lucru. E inca in lista mea, dar nu`mi mai spune nimic. Porumbelul a ieshit!

At the end of the day, appealul unor oameni sta mai mult in ceea ce nu se vede decat in a great deal of availablity and transparency intrucat "Off is nice, but on leaves something to think about". Cu toate astea, sunt oameni transparenti care spun multe. Sa fiu sincer, o concluzie clara cu privire la relatiile dintre noi, be them love-concerned or not, nu poate fi trasa, intrucat vedem lumea prin alti ochelari, prin alte filtre, intrucat gusturile nu se discuta, intrucat suntem atrasi de chestii diferite, intrucat suntem diferiti. Singura solutie care ne ramane este sa ne autodescoperim, sa stim ce ne place la noi, sa stim ce nu ne place. Sa lasam ceva din noi ascuns, pentru a tine persoana pe care o placi entertained pana in punctul in care e nevoie, pana in punctul in care te apropii de un happy ending foarte lung.

Semnat, EU, care nu am trait un happy ending.

Past, present and future tenses

Draga "tu",

Azi am varsat o lacrima...Nu mai mult, nu am avut ocazia...toata lumea urla.."nu mai plange". M-am comformat. Dar imi pare rau ca s-a terminat liceul. Si de ce? Liceul a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea, cei mai frumosi ani cum ar spune unii. Unii stiu cat de mult a insemnat pentru mine experienta liceului, cat de mult am crescut ca om, ca baiat, ca prieten. Liceul pentru unii a insemnat evolutie pentru altii stagnare (nu cred ca sunt oameni pentru care liceul a fost involutie). Imi place sa cred ca eu sunt unii din oamenii care au evoluat in liceu. Imi pare rau ca nu am un "jurnal de bord" al liceului; sunt sigur ca azi l-as fi rasfoit cu placere. Amintiri, asa cum stiu cei care imi citesc blogul frecvent, am destule, amintiri la care tin destul de mult.

Azi am defilat in fata elevilor care raman in Bastilia, in fata profesorilor si in fata celor ca noi, care pleaca. Clar nu a fost cea mai frumoasa prezentare, insa a fost

Pentru noi, liceul s-a terminat cu un orgasm. I`m having an orgasm and i think it`s one long term orgasm (at least for the summer). Enough with this stuff!

Si stiu ca aici ne intrerupem drumul unii dintre noi. Nu vreau sa va spun decat ca

For what it's worth,
It was worth all the while.

It's something unpredictable,
But in the end is right.
I hope you had/'ll have the time of your life.


Stiti, mi-am trimis mie un mail in viitor. E un site pe net care face chestia asta. O capsula a timpului. Nu stiu daca voi mai avea aceeasi adresa de email atunci, nu stiu daca il voi vedea. Mi-am spus putine lucrui in mailul ala. Voi nu erati inclusi. Pentru ca stiu ca nu am nevoie de o capsula a timpului care sa ma faca sa`mi amintesc de voi.

Cert e ca NU v-am iubit mereu; tot cert e ca acum VA IUBESC; incert e daca va voi mai iubi. Cu toate certitudinile si incertitudinile singurul lucru care conteaza e ca in viitor voi putea spune: "Au fost mai demult niste oameni pe care i-am iubit" sau "Sunt niste oameni acum pe care ii iubesc la fel de mult ca in trecut, sau poate mai mult". (Sau poate o sa va urasc, da asta e acu :))).

In mod sigur, pentru ca am fost genul de sistem care functiona ca un tot, insa functiona si pe parti, stabilind legaturi individuale intre rotite com continua sa functionam, cel putin pana cand nu vom mai avea curent, care este si el autoprodus.

Cu drag,
Iustin

PS:Postul asta e valabil pentru fiecare zi; Ne vedem maine!

A n-a noapte de dragoste intaia ultima noapte de razboi

In seara asta, dupa multe ore de somn, si un trezit la ora 8, am inceput sa citesc critici, comentarii, rezumate pentru Ultima Noapte de Dragoste, Intaia Noapte de Razboi. Pot sa spun ca in final am priceput si eu ceva despre romanul asta (fir-ar el de bac). Sincer, e un roman destul de interesant; nu pot spune ca atunci cand l-am citit aveam maturitatea necesara sa`i pricep toate substraturile si sunt sigur ca nici acum nu am priceput la perfectie. Dat fiind ca bacul are o strcutura tipica si faptului ca nu`mi voi exprima opiniile despre romanul asta decat aici si cu prietenii (cred ca la bac voi fi formal si cliseic, great ce pot sa spun, in speranta ca voi lua o nota mare). Oricum, maine ramane stabilit un study date cu mihaela cu scopul unei mici polemici pe baza romanului, probabil over ice-cream, a cigarette or more for me, ice tea and good disposition.

Hai sa vedem ce concluzii am tras eu dupa romanul asta cu privire la personaje actiune etc.

1. stilul anticalofil e mishto (urasc infloriturile nenecesare)
2. iubirea lui stefan pentru ela porneste dintr-ul orgoliu care din punctul meu de vedere este absolut contradictoriu si paradoxal pentru naturala lui? Si de ce asta? Pai, nu era el omul care nu se poate integra in societate, care nu vrea sa se integreze in societate datorita mediocritatii ei? Si atunci, de unde sa vina acest orgoliu de a fi cu o fata frumoasa, poate cea mai frumoasa, decat din dorinta de a fi admirat si invidiat de societatea mediocra, care din punctul de vedere al tuturor este inferioara personajului principal, un intelectual inadaptat? Deci practic, omul nostru nu face altceva decat sa isi doreasca sa fie praised de o societate pe care nu o sufera? Sau cum?
3. iubirea in romanul asta e un proces de autosugestie din punct de vedere al incipitului ei, insa cu timpul devine patologica datorita rutinei, cunoasterii (cunoastera prin iubire) si asha mai departe
4. E Stefan Gheorghidiu gelos? Eu tind sa cred ca nu? El tanejste dupa adevar, dupa certitudine. Traiest cu impresia ca iubirea trebuie ridicata la religie monoteista. Deci altceva in afara de persoana ta si a celuilalt nu trebuie sa fie! Dat fiind ca prin iubire intervine o cunoastere telurica, dar si un "paradiziaca" atunci chiar nu mai e nevoie de nimic (in perceptia personajului). From what i know gelozia asa cum cred eu ca e definita ar fi trebuit rasfransa asupra lui g, insa stefan, nu face altceva decat sa isi framante spiritul cu incertitudinea. Nu cred ca ar fi contat dak il inshela cu g sau cu altcineva. Sentimentul lui poate fi, cel mult, caracterizat ca o gelozie generica impotriva tuturor barbatilor, deci nici aceasta ipoteza nu sta in picioare, el simtin aceasta gelozie chiar si pe lumea mondenta. De fapt, orice departare a sotiei sale fata de el cutremura fundamente puternice in constiinta lui de om monoteist. Iubirea nu e decat unica, alta caracteristica nu mai are. "Cei ce se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt"
5. Dupa ce s-a chinuit cateva sute de pagini -nu mai stiu exact cate sute daca 2 3 sau mai multe- cu tempestul incertitudinii, oboseste a se mai "ofitca" (cuvant ales prost, but otherwise rather funny in context) si realizeaza ca este indiferent, lasandu`i tot trecutul. Cred aici, ca ela a ieshit din lumea lui si dupa incercari succesive de impacari el a realizat, probabil cu tristete, ca nu sunt facuti unul pentru altul, si ca ceva ce nu mai merge de la sine (apropo de discutia cu paul de zilele trecute) nu e ceva pentru care merita sa lupti. De fapt Stefan a realizat probabil ca nu exista nimic pentru care trebuie sa lupti, pentru ca lucrurile pentru care merita sa lupti vin de la sine.
6.De ce D-zeu i`a lasat mare parte din avere?Adik inteleg ca e intelectual, nu are nevoi fizice monetare, but for the sake of god, why on earth would u leave all that money to a person u no longer care about? Deci, daca i-a lasat banii si casele de la constanta, el demonstreaza ca tine la ea cumva, desi indiferent, lasand-o sa primeasca lucrurile de care are nevoie.
7.Desi tin minte ca nu mi-a placut partea cu razboiul, pot spune ca imi place ideea demitizarii razboiului, in care oamnii nu sunt viteji, striga patriotic ca vor invinge si asha mai departe. Razboiul e dus la rang de catastrofa umana, oamenii simt deznadejde, sunt mai prone sa gresheasca (dovada ca ei la un moment dat sa gasesc cu spatele la adversar), infricoshati etc. Partea interesanta e ca razboiul are valoare de catharsis (concept ikimian) si purifica tot ce e necurat in erou. Il face sa realizeze, poate datorita situatiilor limita in care era pus. Poate ca fiin aproape de moarte subconstientul sau l-a obligat sa moara (daca era cazul) cu o rezolvare a conflictului sau interior, pe care a si gasit-o renuntzant la ceea ce`l facea sa sufere (lucruri incontrolabile, intrucat certitudine e incerta mereu). Asa se rezolva conflictul psihologic desfasurat in timpul interior. (un illo tempore propriu).
8. In patul lui procust, aflam ca dezerteaza e prins si condamnat (way to go, intelectual, intelectual - da stiau ei criticii ce ziceau cand l-au catalogat ca inadaptat social)

Cam asta cred eu despre roman. A se observa ca (virgula) my beliefs coincid uneori cu cele din carti de comentarii chestiune de care nu sunt neaparat mandru, dar care imi da totushi o shansa sa iau bacul.

There is a difference between being alone and lonely. I am lonely.

mihaela™: hey
mihaela™: wha'cha doin?
iustin™: starter wife
mihaela™: uuu
iustin™: mai am 20 de minute
iustin™: Da fac o pauza
iustin™: e mishto
iustin™: adik mie-mi place
mihaela™: foarte tare
iustin™: da nu mai pot sta degeaba
mihaela™: vreau si eu sa vad
iustin™: toata ziua in casa
iustin™: adik am fo si la tara
iustin™: da am stat tot in casa
iustin™: c ap louat
mihaela™: lool
iustin™: am inv sistemul digestiv
mihaela™: si aici
mihaela™: bv bv
iustin™: da simt ca bubui de biologie
iustin™: serios
mihaela™: eu d economie
iustin™: incep se le confund
mihaela™: e o aiureala in capul meu
mihaela™: da shtiu asha cva cva
iustin™: da ..shtiu
iustin™: e senzatia aia
iustin™: ca atunci cand inveti
iustin™: ca nu mai shtii nimic
mihaela™: kiar mi-am adu aminte multe chestii p care le shtiam incosnhtien
iustin™: si eu
mihaela™: foarte tare
mihaela™: sunt obosita
mihaela™: am ajuns akasa p la 8 si cva
mihaela™: si a plekat teo df la mine la 9 juma
iustin™: nice
iustin™: eu am zacut..
iustin™: si acu o ashtept pe ruxi
mihaela™: loooll...linishtit baiatul
iustin™: Care o sa vina dupa 12
mihaela™: lool
iustin™: da altceva nu am d facut
mihaela™: da nu a mai trecut nimeni p la tine
mihaela™: ?
iustin™: e la motorrock
iustin™: nu
iustin™: cine?
mihaela™: eu as fi venit sa am ajuns tarziu
iustin™: there is a difference between being alone and lonely
iustin™: i am lonely
mihaela™: ohhh
iustin™: incep sa ma simt bine
mihaela™: dap vorbeshti
iustin™: ma simt asha veeery..
mihaela™: si t uit la debra
iustin™: coockoo
iustin™: si aveam ceva
iustin™: d facut
iustin™: destule
iustin™: adik s merg cu anca la motorrock
iustin™: sa merg cu paul in doroftei
iustin™: si dak ma chinuiam mai gaseam
mihaela™: aaa
iustin™: da am ajuns sa ma bucur de compania mea
mihaela™: u si pisicile
iustin™: dapz
iustin™: nici astea nu au stat cu mn
mihaela™: uite dc shtiam veneam cu teo....da kredeam k eshti ink la tzara
mihaela™: k nu aia dat nici un semn
iustin™: oricum m-a binedispus debra
iustin™: chiar e actrita
mihaela™: ma gand eu
iustin™: nu e asha mult din grace
iustin™: in film
iustin™: e diferita
iustin™: si..o sa iti placa
iustin™: a lot of parties
mihaela™: must see
iustin™: social life muuulta..din aia shallow
mihaela™: pwefect
iustin™: care la mine a disparut de mult
mihaela™: lasa k ne revenim noi
mihaela™: we always bounche back
mihaela™: *bounce
iustin™: doamne
iustin™: abia ashtept
iustin™: s am timp ..
iustin™: sa ma fool aroun
mihaela™: auzi...
mihaela™: atunci d ziua mea
mihaela™: u unde zici sa mergem?
iustin™: deci...nush da eu vreau s ies din casa o noapte macar
iustin™: simt c imbatranesc
iustin™: where are my shallow friendships?
iustin™: i miss them
mihaela™: they have deepened
iustin™: darn!
mihaela™: or just faded
iustin™: myeah
iustin™: mai bine asta
iustin™: m gandeam azi
iustin™: ca am avut mult timp de gandire
iustin™: ca anu trecut pe vremea asta
mihaela™: thinkin is not good for u..
iustin™: eram tot timpul pe afara
iustin™: acu..ciuciu
mihaela™: eram tot timpu in conac
iustin™: si noaptea..
iustin™: si ziua
iustin™: si mereu
iustin™: carti remi
iustin™: stat degeaba
mihaela™: daaa
iustin™: venit la mine
iustin™: cu totii
mihaela™: si...eram....
mihaela™: a 11-a ...
iustin™: acu..frec menta (si sunt norocos, bine ca nu frec altceva)
iustin™: deci..conversatia asta..o pun pe blog
mihaela™: si oricum nu prea freci nici menta
iustin™: da..nici asta
mihaela™: cuz mint-rubbing
mihaela™: is not biology
iustin™: e de la prea mult invatzat serios..incep sa gandesc
iustin™: that`s wrong!
iustin™: seriously
mihaela™: exact
mihaela™: ne func creierasul

Scrap Memory Sales

Iata-ma inca o data in fata amintirilor. Am dat intamplator azi peste cardul de la fostul nokia 623oi pe care mi l-au furat la majoratul lu bubu, dar am avut intamplator inspiratia sa scot cardul cu cateva zile inainte... Serios de nu m-a cuprins o melancolie bolnava. Iar imi aduc aminte... de pozele pe care le tot faceam, petro din toate pozitiile, telefoane peste telefoane cu mii de poze si camere..dar...amintiri mai am pe blog. Acum ma preocupa altceva...

Stiu ca avem tone de amintiri? Acum ma gandeam ca e atat de trist sa stii ca e sfarshitul unei ere pline de good times incat imi pun intrebarea: Pentru ce? Am trait atat de multe impreuna, ca acum sa se termine? E clar ca vara asta e ultimul bastion al grupului nostru (imediat va explic de ce). Sincer cum sa nu te simti amarat cand stii ca lucrurile pe care le-ai iubit la cei din jur se duc pe apa sambetei? Ca vei avea prieteni noi, cu care vei avea amintiri la fel de frumoase? Dar niciodata trecutul amintirilor nu bate viitorul acestora. Ma intreb? Nu ar fi fost mai simplu sa fiu un om fad, intr-un grup de oameni surzi care sa nu auda nevoile celorlalti, intr-un grup de oameni orbi, care sa nu vada cand te bucuri sau cand esti trist, intr-un grup de oameni muti care sa nu te consoleze cand esti suparat, sa te amuze cand ai nevoie, un grup de oameni fara simt tactil, care sa ramana reci la orice atingere? Acum sa stii ca totul se termina, si ramai cu un jurnal in minte, pe care il mai citesti from time tu time, parca doare mai mult decat sa nu ai nimic (Asta cred eu pentru ca nu stiu cum e sa nu ai nimic pentru ca eu am avut si am totul). A fost bine sa avem toate simturile sa ne atingem unii pe altii, sa ne ascultam unii pe altii, sa ne atingem "gently, yet inappropriately", sa ne batem, se ne certam prin cuvinte ironice, sa radem unii de altii, sa zambim dulce atunci cand simteam ca altceva nu putem face? Sa ne jucam, (of, ce nu ne-am jucat?). Sa ne doara cand unul dintre noi a pierdut un simt, sa ne bucuram cand si l-a recapatat, sa ne bucuram cand vedem la fel. Am ajuns sa credem ca putem sa fim ca cele 3 maimute:una nu vede(mana pe ochi), alta nu aude (maini pe urechi), cealalta nu vorbeshte (mana la gura). Nu e funny sa shtii ca dupa o perioada, daca eu nu mai pot vorbi, o poti face tu in locul meu. Sa pot vedea eu pentru tine si voi, si tu sa auzi pentru toti?

Da a fost frumos, dar se va termina pentru ca toamna, si vara asta va fi iarna noastra (aici picam), pentru ca asa ne-o demonstreaza istoria. Ne vom intalni peste 10 ani,apoi peste 20 si tot asa. Oameni se pierd unii de altii daca nu sunt legati de circumstante. Prietenia e strict legata de comfort (asa incepe) si de afinitati. Acum vom vedea cat de grup suntem. Ne vom desparti mai mult decat vom putea suporta...si lucrurile se vor termina acolo.

Stiu ca e frumos sa crezi ca prietenia poate trece peste orice bariere. Adevarul e ca nu poate! Sau cel putin un grup nu poate supravietui barierelor! Cati oameni nu si`au jurat friendship above life ca apoi sa uite de orice legatura de sange 'spiritual'?

Si acum o parte mai restransa! Grupul meu restrans: Bolo, Mihaela, Octavia, Teo. Grupul asta restrans mai avea oameni mai demult (Lucia, Alex, Petro, Misu, Eli, Miki, Florentina etc). Deci a fost un grup restrans, acum s-a restrans si mai multe dupa intamplari! Acum e mic! CE se va intampla atunci cand unul o va lua in directie si celalalt intr-alta? Pana una alta ma leg cu sfoara de voi. Cu unii voi avea treaba profesionala (asta ne va garanta o legatura), cu unii ma voi lega prin locuinta, cu altii prin activitati si tot asha [de unii ma voi lega prin toate]. Cu toate astea nu e interesant sa analizezi motivul pentru care simti sa legi prieteni printr-o garantie? (Shtiu ca garantiile vin si din prietenie, si nu sunt in sine garantii cat urmari ale unei intelegeri mutuale, lucruri care stii ca vor merge pentru ca asa le-a fost dat... PE de alta parte, pot fi vazute ca simple legaturi "fizice" care sa te oblige no matter what sa ramai langa o persoana).

Momentan ramane promisiunea revelionului impreuna, in fiecare an, raman zilele de nastere, ramanem noi. Dar la un moment dat, chit ca vrei sau nu, lucrurile se vor termina...poate lipsa de timp, poate lipsa de activitati. Cu toate astea, gandirea mea pesimista si pragmatica, stiu in sinea mea...ca vor dura ani pana sa ma despart de cel putin 3 dintre voi, pentru ca ASHA VREA MUSCHII MEI, si pentru ca EU merit si pentru ca VOI ma meritati (asha rau, egoist, rautacios - sigur ati facut voi niste pacate in vietile anterioare sau chiar in asta).

Stiti ce e culmea? Exact in momentul asta am auzit bubuituri, focuri de artificii daca ma uit pe geamul din bucatarie! Asta pentru ca in ultimul paragraf am cea mai mare dreptate!

A fost odata o prostituata pe nume Maria...

"Ca toate prostituatele, se nascuse fecioara si nevinovata, iar in adolescenta visase sa`l intalneasca pe barbatul vietii sale"

Singur acasa, sambata seara... Racai de plictiseala. Ma ridic, merg la raftul de carti, rup un teanc din cartile de acolo, care s-au contopit de mult timp deja din lipsa unei maine care sa le rasfoiasca, sau sa stearga praful de pe ele. Ce sa citesc? Intr-un final, 11 minute, Paulo Coelho, suna bine. Inca o carte despre prostitutie, un fenomen foarte prezent in ultima vreme in grup - o prostituata din londra, una din bucuresti, si intr-un final o fata cuminte din brazilia si o prostituata din elvetia, 2 femei in aceleasi ambalaj.

Cartea asta probabil a fost unul din cele mai frumoase clisee citite vreodata de mine. O fata saraca, si ca spirit si ca statut social, in brazilia (dar foarte frumoasa) cunoaste in copilarie si adolescenta dragostea, nu asa cum ar fi vrut, ci doar unilaterala. Primul orgasm, propriile maini; primul sarut, impresia ca natura se sincroniza cu ea, iar din punctul ei de vedere ea era un "ei"; primul contact sexual, pe bancheta din spate a unei masini; prima slujba, vanzatoare;primul concediu, Rio de Janeiro, primeste oferta sa plece ca dansatoare de samba in Elvetia, Geneva. Ceva special? Nu... Pana acum. Nimic Special. Doreste sa devina model. Telefonul nu suna. Primul telefon de la agentie:arab prezentare de "mode", intrucat ea nu vorbeste franceza. Prima prezentare de "mode" s-a dovedit a fi pana la urma, "un drink", asa se numea propunerea pt prostitutie, 1000 de franci (destul de multi bani). Rutina intervine, dar nu pe 1000 de franci, ci pe 350 care era pretul standard. Sexul nu conteaza, orgasmul vine doar prin mainile sale. Niciun barbat nu`i provoaca vreodata un orgasm. Se obisnuise sa intrebe absolut tot, frecventa biblioteca, unde bibliotecare, singura ei prietena, ii imprumuta carti. Impresioneaza cu franchete. Intreaba orice. Invata franceza. Evolueaza brusc din provinciala a Braziliei, intr-o provinciala a Europei, si apoi o adevarata cunoscatoare a naturii umane. Invatzase sa-si cunoasca clientii, le ofera mai mult decat sex, le ofera consolare, alinare, sfaturi. Vede prostitutia ca pe o adevarata meserie, trebuie sa fie cea mai buna. Cafenea, intra din curiozitatea a ceea ce era "Drumul Sfantului Iacob" (drum de pelerinaj ce duce la Santiago de Compostela, spania). Irelevant? Nu. Descoperiti voi de ce nu! Un pictor se ofera sa o picteze pentru o lucrare. Accepta. Si asa se naste ceea ce ea nu mai simtise de mult. Pasiunea. Se termina cum ar trebui! Ea alege intre sexul sado-masochist, in care descopera placeri nebanuite (primul orgasm de la un barbat), intoarcerea in Brazilia (unde dorea sa cumpere o ferma), si el, pictorul. Evident...alege.

Sexul in zilele noastre? Sacru sau nu? Prostitutia, am invatzat, are 2 istorii. Una pe care o cunoastem cu totii, si care inca dainuie, aceea pe bani. Sexul sacru, pe de alta parte, am invatat, nu mai exista, cel putin nu oficial. Fete ce se oferau in temple, odata pe an, strainilor, intrucat orgasmul, din credinte masonice si nu numai, te aduce mai aproape de Dumnezeu!!! Ce descopera Maria, prostituata noastra gaseste exact sexul sacru, se simte mai aproape de divinitate. Nu intamplator, imi aduc aminte de Codul lui Da Vinci, episodul unde, masonul Sauniere, se apropie de divinitate prin sex. E foarte interesant cum femeia asta, care de altfel e reala, asa cum aflu din prologul romanului, reuseste sa iasa dintr-o rutina a contactului sexual care nu insemna nimic. Ce diferenta! Azi prostituata, un termen ce defineste un stigmat, ieri o conditie a societatii (in Babilonia spre exemplu, fiecare femeie, era obligata sa practice sexul sacru, cel putin odata in viata - un fel de pelerinaj la mecca, al musulmanilor). Ce ushor e sa ai relatii fizice cu cineva? S-a intrebat vreodata cineva de ce atingerea persoanei "placute" e diferita? Ca sa nu mai vorbim de atingerea persoanei iubite (sunt constient ca nu am simtit asta pana acum). Oare sa fie asa? Sa atingi culmi diverse odata cu acest orgasm "divin"?.

E frumos sa stii ca povestea asta chiar exista, si da cliseele sunt prezente tot timpul! Ca de aia sunt clisee. Deci, avem in fata noastra, un basm modern, in care prostituata joaca rolul printesei, pictorul joaca rolul lui Fat- Frumos, sexul, intriga, zmeul, sexul sacru, zana. Si pana la urma, chiar si o prostituata are dreptul unei povesti. "Doar ca, daca intr-o buna zi cineva sa-i povesteasca istoria, avea sa-l roage sa inceapa asa cum incep basmele, in care se spune: A fost odata ca niciodata..."