Si asta pentru ca nu am mai postat de ceva vreme (adica..de vreo cateva zile). Si asta pentru ca sunt singur, dupa ceva timp. Si asta pentru ca ninge. Si asta pentru ca beau un ceai negru si savurez o tigara ce ma aduce mai aproape de limita de 10 tigari pe zi pe care mi-am setat-o. "Mai aveti 8 tigari", ar spune cineva. Surprinzator enough, chiar nu am depasit 10 tigari de cand mi-am propus, si nici nu am de gand.
Lucrurile care merita mentionate au inceput cu seara de 5 decembrie. Mihaela, s-a dus la megaimage to shop as usual, ca eu uitasem sa ii cumpar lapte, sau nu mai stiu exact. S-a intors si m-a rugat sa ii pun o cana cu lapte, pana cand se schimba ea. Si, desi de obicei sunt nesimtit- nu fac chestii de genul- argumentand sporadic cu fraza "Arat eu ca bucatareasa casei?", acum m-am dus, si in drum spre bucatarie, trecand prin holul de la intrare, am vazut in bocancii mei, o sticla de lacrima lui ovidiu, si bomboane mozart. Eu nu mai aveam bani sa cumpar ceva cuiva, si aveam si o lene nespusa in mine, dar nu conteaza neaparat, va aduceti aminte comunismul de care pomemeam acum ceva vreme. Astept craciunul sa ii cumpar ceva. (Scuze Mihaela, CRACIUNUL, ar fi mai bine scris din punctul tau de vedere). Oricum, so sweet to have people like her around you. Mihaela`s the kind of person u`d want to have around you forever and ever.
Street dancing baby. Ma chinui sa-mi iasa coregrafiile, dar e rather hard. Am niste miscari deja formate din improvizatiile din cluburi si party-uri la care mi-e greu sa renuntz. De fapt nu sa renuntz, ci sa adopt alte miscari. Oricum dupa lungi ore de practice in fata camerei si oglinzii (narcisim? neaaaaah), incep oarecum sa-mi iasa, si incepem oarecum sa ne sincronizam. Eu invatz greu, dar sunt pe drumul cel bun. Desi invatz greu, invat din ce in ce mai repede. Felicitari bubi pentru transferul la avansati.
Oficial, imi cer scuze pentru lipsa cronica din fundatie. Nu am de gand sa ma disculp in niciun fel. Am fost nesimtit. Pur si simplu am preferat sa stau acasa sa "invat" desi nu am invatat mare lucru pentru facultate. Dar aveam un stres si jumatate, asa ca ..am fost nesimtit. Imi pare rau inca odata. Stiu ca nu m-am implicat foarte mult in ultimul proiect, Santa Lmt, asa ca nu am tupeul sa imi acord nici macar un dram din succesul pe care l-a avut proiectul. Dar felicitari din nou pentru banii stransi pentru centrul de plasament Sfantul Nicolae si pentru Misa. S-au strans aproape 15 miloane. Nu sunt multi bani, insa reprezinta un efort colectiv al celor din Clubul LMT, asa ca felicitari. As a last thing, mi-a fost dor de discutiile cu voi, mi-a fost dor de cafeaua de dupa si de tigarea de dupa. Si mi-a fost dor de voi in astea 2-3 saptamani in care eu am fost nesimtirea peste masura. Ma voi revansa.
Am inceput sa merg mai des la facultate, sau cel putin sa stau mai mult cu cativa colegi. Si cand zic, "cativa"cred ca exagerez putin. Mai degraba as spune Mirela..care m-a tarat prin mall, ale carei haine am de gand sa le fur, si sa o omor.. (pentru ca dupa spusele bunicii ei, a fost un caz in care o colega a omorat alta colega cand s-a dus la ea acasá si killed her for clothers, si apoi a inceput sa le poarte la scoala). Nu ca eu ash fi colega Mirelei, sunt coleg, dar de dragul reiteratiei evenimentului, si de dragul de a deveni copycat, ma angajez in a-i fura hainele, si a le dona unei fete care sa vina imbracata cu ele la facultate.
Si vine Craciunul, si incerc sa ma simt mai bun. Abia astept vacanta in ploiesti. Astept sa fumez din narghileaua primita de la ruxi si sabin. Si nu am uitat ca am promis ca prima oara vom fuma toti 3 din ea, ca o familie ce suntem.
Un topic special ar trebui acordat lui Bogdan, pe care mihaela il chinuie necontenit. Bogdan du gunoiul am lasat doua plase mari pentru tine in bucatarie. Bogdan da dracu pasarelele alea mai incet. Bogdan da monstrii mai incet. (Omul are 26 de ani, are parul lung, nu prea se schimba de haine, si e prietenul octaviei, se joaca toata ziua pe calculator). Nu e tocmai tipul nostru de persoana, asa ca ne place sa-l ostracizam putin. Si mai am si tupeul sa public asta pe blog. Cu octavia, nici nu am mai apucat sa vorbesc, munceste intruna. Adica noaptea. Si ziua doarme. Nu prea apucam sa ne vedem. Cred ca ne-am fi vazut mai des daca am fi stat in locuinte diferite. Dar lucrurile se schimba, and we can`t prevent that unfortunately. Oricum din discutia cu laura si teo de aseara, cred ca e mai bine sa renuntam la scenarii si sa acceptam status-quo-ul exact asa cum e.
Si diseara, sper La Scena. Si luni sau marti, asteptam cu nerabdare, un club in care sa show off.
Wintery Tea drinker, myself.
Lucrurile care merita mentionate au inceput cu seara de 5 decembrie. Mihaela, s-a dus la megaimage to shop as usual, ca eu uitasem sa ii cumpar lapte, sau nu mai stiu exact. S-a intors si m-a rugat sa ii pun o cana cu lapte, pana cand se schimba ea. Si, desi de obicei sunt nesimtit- nu fac chestii de genul- argumentand sporadic cu fraza "Arat eu ca bucatareasa casei?", acum m-am dus, si in drum spre bucatarie, trecand prin holul de la intrare, am vazut in bocancii mei, o sticla de lacrima lui ovidiu, si bomboane mozart. Eu nu mai aveam bani sa cumpar ceva cuiva, si aveam si o lene nespusa in mine, dar nu conteaza neaparat, va aduceti aminte comunismul de care pomemeam acum ceva vreme. Astept craciunul sa ii cumpar ceva. (Scuze Mihaela, CRACIUNUL, ar fi mai bine scris din punctul tau de vedere). Oricum, so sweet to have people like her around you. Mihaela`s the kind of person u`d want to have around you forever and ever.
Street dancing baby. Ma chinui sa-mi iasa coregrafiile, dar e rather hard. Am niste miscari deja formate din improvizatiile din cluburi si party-uri la care mi-e greu sa renuntz. De fapt nu sa renuntz, ci sa adopt alte miscari. Oricum dupa lungi ore de practice in fata camerei si oglinzii (narcisim? neaaaaah), incep oarecum sa-mi iasa, si incepem oarecum sa ne sincronizam. Eu invatz greu, dar sunt pe drumul cel bun. Desi invatz greu, invat din ce in ce mai repede. Felicitari bubi pentru transferul la avansati.
Oficial, imi cer scuze pentru lipsa cronica din fundatie. Nu am de gand sa ma disculp in niciun fel. Am fost nesimtit. Pur si simplu am preferat sa stau acasa sa "invat" desi nu am invatat mare lucru pentru facultate. Dar aveam un stres si jumatate, asa ca ..am fost nesimtit. Imi pare rau inca odata. Stiu ca nu m-am implicat foarte mult in ultimul proiect, Santa Lmt, asa ca nu am tupeul sa imi acord nici macar un dram din succesul pe care l-a avut proiectul. Dar felicitari din nou pentru banii stransi pentru centrul de plasament Sfantul Nicolae si pentru Misa. S-au strans aproape 15 miloane. Nu sunt multi bani, insa reprezinta un efort colectiv al celor din Clubul LMT, asa ca felicitari. As a last thing, mi-a fost dor de discutiile cu voi, mi-a fost dor de cafeaua de dupa si de tigarea de dupa. Si mi-a fost dor de voi in astea 2-3 saptamani in care eu am fost nesimtirea peste masura. Ma voi revansa.
Am inceput sa merg mai des la facultate, sau cel putin sa stau mai mult cu cativa colegi. Si cand zic, "cativa"cred ca exagerez putin. Mai degraba as spune Mirela..care m-a tarat prin mall, ale carei haine am de gand sa le fur, si sa o omor.. (pentru ca dupa spusele bunicii ei, a fost un caz in care o colega a omorat alta colega cand s-a dus la ea acasá si killed her for clothers, si apoi a inceput sa le poarte la scoala). Nu ca eu ash fi colega Mirelei, sunt coleg, dar de dragul reiteratiei evenimentului, si de dragul de a deveni copycat, ma angajez in a-i fura hainele, si a le dona unei fete care sa vina imbracata cu ele la facultate.
Si vine Craciunul, si incerc sa ma simt mai bun. Abia astept vacanta in ploiesti. Astept sa fumez din narghileaua primita de la ruxi si sabin. Si nu am uitat ca am promis ca prima oara vom fuma toti 3 din ea, ca o familie ce suntem.
Un topic special ar trebui acordat lui Bogdan, pe care mihaela il chinuie necontenit. Bogdan du gunoiul am lasat doua plase mari pentru tine in bucatarie. Bogdan da dracu pasarelele alea mai incet. Bogdan da monstrii mai incet. (Omul are 26 de ani, are parul lung, nu prea se schimba de haine, si e prietenul octaviei, se joaca toata ziua pe calculator). Nu e tocmai tipul nostru de persoana, asa ca ne place sa-l ostracizam putin. Si mai am si tupeul sa public asta pe blog. Cu octavia, nici nu am mai apucat sa vorbesc, munceste intruna. Adica noaptea. Si ziua doarme. Nu prea apucam sa ne vedem. Cred ca ne-am fi vazut mai des daca am fi stat in locuinte diferite. Dar lucrurile se schimba, and we can`t prevent that unfortunately. Oricum din discutia cu laura si teo de aseara, cred ca e mai bine sa renuntam la scenarii si sa acceptam status-quo-ul exact asa cum e.
Si diseara, sper La Scena. Si luni sau marti, asteptam cu nerabdare, un club in care sa show off.
Wintery Tea drinker, myself.
1 comment:
...wonderful secretary u've got there...but rather clumsy though as u'd so eloquently put it ;))
Post a Comment