Monday, September 17, 2007

Varza...

Si spun varza pentru ca, lately mi-au trecut atat de multe prin cap si am avut atat de putin timp sa le structurez pe pc, incat nu am scris nimic pe blog. Dar iata-ma, aici, in fata monitorului. Mi-e frica sa nu mi se reseteze, dar voi incerca sa scriu, atat cat am timp... the bewildering variety of things and ideas running through my intricate, stupid, blunt, blonde, idiotic, exquisite, plain, funny mind. Am facut ttt-ul, acum am diploma de trainer in clubul lmt, in curand, sper sa apuc sa fiu si trainer, nu doar pe hartie, ci in adevaratul sens al cuvantului. Am cunoscut niste oameni uluitori acolo, am simtit niste oameni deschisi pe care deja ii iubesc (poate e mult spus dupa o vara - oarecum- cu ei). Mi-am facut prieteni si planuri de Bucuresti. Enumeratie: Gabi, Barbie, Teo, Dora, Teo, Adriana, Laura, Laura, Andrei, Paul, Ana, Andrada, Coco (nu mai termin), Marmo, Yoyo, Cristina, Alina, Oana si Adriana. Astia sunt doar cativa dintre oamenii care mi-au placut. Pe cativa dintre ei ii plac mai mult, dar de dragul diplomatiei, o sa tac, in speranta ca cei care se stiu se stiu. Si in speranta ca planurile pe care le-am facut nu le vom uita prea curand. Nu uit listele!

Passing on. Eram la tara, era ziua Ancai. Am mancat. M-am dus pe leagan, m-am latit, am stat la soare cu castile in urechi (stiti voi de la ce, dak nu rushine). M-am uitat la cer, am simtit pe pielea mea toamna, calda. Am mancat tort. Am avut niste revelatii. Simteam cum ma coc la soare, simteam cum cresc spre maturitate. Am facut multe lucruri. Am avut niste decizii grele de luat vara asta (in special una). Am luat-o, si spre surpinderea mea se pare ca am pierdut un prieten. Ce pot sa zic decat, ca se intampla si ca nu regret nimic (aproape). Am castigat alte lucruri si alte promisiuni de prietenie prin decizia de a nu merge la nationala.

Ma racesc din ce in ce mai mult de Octavia. Am ajuns la punctul in care ma simt atat de ignorat, incat tind sa ma simt pe un anume drum al relatiiei noastre. Nu conteaza. In speranta ca ne revenim, trei puncte de suspensie (Paragraful asta e doar pentru tine. Ceilalti il pot ignora).

Vedeti, atat de multe ganduri incat le-am uitat. Acum par putine. Nu mai am ce sa zic, decat ca iubesc teo, mihaela si ruxi...si octavia.

Sper totusi ca toamna asta sa se inceapa frumos. Mi-ar placea ca inceputul asta de toamna sa se termine cu o relatie, inceputa intr-o noapte aiurea, fara planuri, pentru ca circumstantele au atenuat.

Si mi-ar placea sa ma cunoasteti.

Cu aiureala, Eu.

2 comments:

Raluca Petre-Sandor said...

mey drum aventuros spre maturitate. sunt convinsa ca vei fi un trainer si real nu doar pe hartie, sunt convinsa ca o cei din lista aia (macar o parte) iti vor fi alaturi si ca Bucurestiul va fi o experienta mishto. :P A...si good luck in toamna asta...sa fie cum vrei tu

paul Olteanu said...

de la o varza la alta... pot sa-ti spun ca vara pe care am inceput-o impreuna.... cu emotie (si multa indiferenta) fata de bac, cu alergat, cu "normalitate" relativa... si cu drumurile noastre la bucuresti.... se termina si pt. mine intr-o stare de "varza". Eu inca nu-mi dau seama k e toamna... dar, stropii care dau sa intre in casa mea pe la ferestre imi aduc aminte. O super vara... in care am facut o groaza... vara asta ma lasa si pe mine la fel de "suspendat". Multe decizii si multe ce au sa vina, multi prieteni (pe care sper sa nu-i pierd) si una peste alta... multe emotii, multe experiente. Si ce daca sunt varza in noi? Toate fac parte din salata vietii (zic eu!).... asa cum si tu faci parte din salata mea. Te pup (in stilul propriu :))) si astept plimbarea aia prin parc ;) Cheers!