Se spune ca oamenii viseaza in fiecare noapte de 2-3 ori fie ca isi amintesc sau nu de asta. Asta inseamna cam 730-1095 de vise in fiecare an (daca nu e an bisect, ca in cazul anului 2008). In general, daca este analizat un om pe REM in timp ce viseaza atunci activitatea lui cerebreala va fi intensa in anumite zone ale creierului. Asta denota un singurul lucru, ceva, undeva, inauntru se intampla. Undeva, un om si-a creat o realitate proprie de cele mai multe ori subcontienta, una frumoasa, una de cosmar ..pur si simplu o realitate. Si spun de cele mai multe ori pentru ca unii dintre noi au vise lucide, vise in care constientizam ca visam, uneori putem controla mersul lucrurilor in vis. Ochii ni se misca desi sunt inchisi, ne uitam prin realitatea creata la lucruri, le vedem, le observam. Vise Lucide. Intrebarea mea, filozofica as putea sa-i spun, vine in mod evident. Daca atunci cand dormim uneori ne dam seama ca visam si putem controla lucrurile, de unde stim ca nu visam in mod constant si ca day-to-day dreams nu sunt decat in-frame elements, dreams within dreams. De unde stim ca nu suntem noi insine produsul unor vise. De unde stim ca viata noastra nu e un decat ...un vis? E interesant sa fii sceptic cu privire la ce esti... Imi aduc aminte ca am invatat la engleza despre solipsism, si-mi aduc aminte ca am stat o noapte intreaga pe net citind despre solipsism. Mintea mea este singurul lucru despre care pot fi sigur ca exist. Cogito ergo sum! Gandesc deci exist! In ce fel garanteaza asta existenta altor minti sau oameni? Ma si vad dormind...la nesfarsit visand la nesfarsit ...o succesiune de evenimente care sunt de fapt life itself. Pana la urma e simplu, lumea de afara nu exista, exista lumea dinauntru. Si daca exista lumea dinauntru toate cunostintele mele sunt produsul mintii mele? Si atunci uneori de ce mintea mea alege sa actioneze impotriva mea? Sau mai bine zis de ce uneori aleg sa actionez impotriva mea? Si daca tot ce exista e inner, inseamna ca nu e nimic outer, si atunci cel mai probabil, daca eu sunt solipsist, nu mai exista altul...Dar daca eu exist unde exist? Trebuie sa stau undeva ca sa gandesc? Sau nu sunt decat o minte plutitoare pe undeva...
Ca sa fiu sincer, ideile astea sunt interesante, dar prefer teoriile materialiste ale unei lumi exterioare imposibil de controlat, in care haosul guverneaza, si nu un haos creat de mintea mea ci un haos asezat dupa o ordine clara. Prefer o lume in care bataile de aripi ale unui fluture pot provoca intr-un anume colt al lumii un uragan. Prefer sa cred ca decizia mea de azi este una importanta, si ca orice alegere as face, va avea un impact. Ca nimic nu e intamplator, si ca totul are o cauza.
Si acum..zburati fluturi!!!
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 comments:
Conform solipsismului ar insemna ca noi toti suntem proiectii ale mintii tale, bucati de personalitate materializate in fiinte umane, care sunt coordonate de mintea-origine? Asta te plaseaza pe tine in centrul lumii in care traiesti. Dar daca iau ca pct de reper persoana mea, atunci tu vei fi o replica a personalitatii mele. Si asta inseamna ca amandoi avem niste pct de plecare comune, adica suntem bucati de personalitate ale unei fiinte mai sus de noi. Suna interesant. Ar tb sa te uiti la Neon Genesis Evanghelion. Acolo e exprimata o idee oarecum opusa, faptul ca noi suntem o reflectie a modului cum ne vad cei din jur, parti din caracterul lor. Ideea cu sleeping awake suna putin matrix-ish :)
Hello. This post is likeable, and your blog is very interesting, congratulations :-). I will add in my blogroll =). If possible gives a last there on my blog, it is about the Smartphone, I hope you enjoy. The address is http://smartphone-brasil.blogspot.com. A hug.
Post a Comment